Sumar
Despre noi
Poluare
Aer
Apă
Hrană
Pământ
Deșeuri
Transport
Ora de ecologie

Proiect
sponsorizat
de:

Logo Kaufland

Powered by:

Logo Green Revolution

Despre noi

Despre Asociația Green Revolution Citește mai departe
Despre Asociația Green Revolution

Green Revolution este prima organizație nonguvernamentală de ecologie urbană din România, dedicată schimbării și traiului într-o lume mai curată și mai sănătoasă.

 

Prin intermediul proiectelor noastre:

  • susținem reducerea poluării în marile orașe, a impactului pe care activitățile umane îl au asupra mediului
  • milităm pentru creșterea calității vieții locuitorilor orașelor mari din România
  • propunem și realizăm, împreună cu autoritățile, strategii și politici de mediu coerente.
  • milităm pentru introducerea  bicicletei ca mijloc de transport alternativ, pentru reducerea consumului de energie, pentru folosirea surselor regenerabile și a tehnologiilor verzi, pentru implementarea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor, pentru conștientizare și educație ecologică în scoli.
  • ne dorim ca Bucureștiul să fie orașul din România în care fiecare cetățean se va bucura de un mediu curat și în care, atât comunitățile locale, cât si autoritățile și mediul de afaceri vor fi angajate, în mod continuu, în sprijinul dezvoltării durabile a mediului urban
  • inițiem proiecte în sfera dezvoltării durabile, progresive, a orașelor din România, urmărind o schimbare imediată și de lungă durată în viața cetățenilor din mediul urban.

 

“În 2009 am înființat Asociația Green Revolution, primul ONG românesc de ecologie urbană. Pe vremea aceea nu se prea vorbea despre orașe verzi, despre orașe inteligente. Mai exact, nimeni nu vorbea despre problemele de mediu din orașe. Noi ne-am spus atunci ca aceste lucruri pot și merită sa fie schimbate. Am muncit mult pentru că am crezut în ideea de a face orașele mai verzi, de a reda cumva orașul cetățenilor. Drumul, nu a fost deloc ușor, cu toate că așa ar părea. A adunat luni și ani de învățătură, de muncă, de cursuri și perfecționări și proiecte de care, acum, aude toată lumea. Aceasta înseamnă  Green Revolution” Raluca Fișer, Președinte Green Revolution.

 

 Principalele proiecte ale noastre se împart pe trei piloni principali, astfel:

  • Mobilitate/ Transport alternativ : I’Velo Relax, I’Velo Urban, studentObike, Bike2Work, Biciclete cu Cravata, BikeFest.
  • Educație: Roaba de Cultura, Green Bee & Ora de ecologie
  • B2B: Conferințele Green Report, Green Business Index

Fie că este vorba despre transport alternativ, educație ecologică, cultură, dacă rezonezi cu misiunea noastră și cu activitățile din proiectele Green Revolution, te încurajăm să ne ajuți să ducem mesajul mai departe! Scrie-ne pe adresa office@greenrevolution.ro / http://www.greenrevolution.ro/contact/  și alătură-te cauzelor noastre!

Asociația Green Revolution – Green Bee Despre Green Bee
Despre Green Bee

Proiectul Green Bee se adresează  copiilor cu vârste între 6-14 ani și are ca obiectiv schimbarea atitudinii față de mediul înconjurător prin intermediul unei abordări interactive a ecologiei.

Nava spațială Green Bee are o abordare inovativă a protejării mediului, prin educarea celor mici într-un spațiu multimedia și prin oferirea acestora a unei experiențe proprii de învățare. Îmbină într-un mod unic două componente vitale pentru evoluția planetei: educația și protecția mediului.

Proiectul Green Bee este esențial pentru copii, astfel încât să fie informați de mici despre importanța protejării mediului înconjurător, iar creșterea gradului de conștientizare, în rândul celor mici, a impactului pe care îl au activitățile umane asupra mediului înconjurător sunt, de asemenea, extrem de importante.

Organizarea călătoriilor în spațiu cu nava Green Bee reprezintă ocazia perfectă pentru explicarea și fixarea noțiunilor de ecologie prin intermediul jocului și a activităților interactive.

La călătoria cu nava spațială, care durează aproximativ 45 de minute, participă grupuri de câte zece copii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani. Alături de Căpitanul Raxo și Secundul Noni află informații esențiale despre atmosferă, aer, poluare, apa, hrana, energie, deșeuri, transport, etc

În timpul misiunii, cadeții au de îndeplinit sarcini exacte și vor lua parte activ în încercarea de a salva Planeta și vor găsi soluții pentru a depăși provocările cu care se confruntă. Pe tot parcursul călătoriei, ecologia este explicată pe înțelesul copiilor iar procesul de educare și de fixare a informațiilor se realizează prin intermediul unor jocuri și activități interactive.

La finalul călătoriei, copiii învață conceptele cele mai importante din ecologie și știu ce au de făcut pentru a proteja Planeta și resursele.

“Proiectul Nava spațială Green Bee are o abordare inovativă, deoarece aduce ceva foarte nou în România: asigură accesul într-un spațiu multimedia și o învățare prin experiența proprie a copiilor. Îmbină într-un mod unic două componente importante pentru generația viitoare: educația și protecția mediului”, a declarat Anna Katharina Scheidereiter, responsabil CSR, Kaufland România

O clasă de ecologie – “călătorie spațială” se realizează cu  10 copii și durează 45 de minute.

“Educația copiilor într-un spirit responsabil față de mediu este o componentă importantă a dezvoltării sustenabile și o preocupare continua a Asociației Green Revolution încă de la începutul activității noastre. Integrăm concepte de bază ale ecologiei și respectului față de mediu, informații despre lumea actuală și problemele de mediu cu care ne confruntăm într-o poveste și o călătorie imaginară în spațiu. Copiii vor învăța să prețuiască mai bine resursele naturale, mediul și ecologia în momentul când vor realiza ca nu orice loc din Univers poate reprezenta o „casă” la fel de primitoare ca Terra”, a declarat Raluca Fișer, președintele Asociației Green Revolution

Accesul în navă este GRATUIT.

Programul navei Green Bee este în fiecare zi de la ora 10:00 la 18:00, iar programările pot fi făcute la numerele de telefon 0213106397/ 0728961787 sau pe adresele de e-mail office@greenrevolution.ro / cristina.vasile@greenrevolution.ro

Green Bee este realizat în parteneriat cu Kaufland Romania și a găzduit până în prezent peste 30.000 de copii, însumând peste 4000 de ore cu și despre ecologie.

Asociația Green Revolution – Green Bee Istoria navei Green Bee
Istoria navei Green Bee

Povestea navei Green Bee a început în anul 2011 și este un proiect marca Green Revolution în parteneriat cu Kaufland România, pentru al doilea an consecutiv.

Green Revolution a fost dintotdeauna preocupată de educația copiilor. De data aceasta, educația ecologică a fost abordată într-un mod interactiv și modern, folosind o construcție în formă de navă  spațială, dotată cu echipamente și aplicații moderne. S-a “tradus” ecologia pe înțelesul copiilor, a fost transpusă într-o poveste pe inedită. Altfel spus, s-a construit în parcul Tineretului o navă spațială, o farfurie zburătoare, cu ajutorul căreia au ajuns, în ultimele patru sezoane, peste 30.000 de copii în spațiu. Nu oricum, ci ca exploratori spațiali în căutarea unei planete pe care să ne mutam, daca nu vom avea grijă de planeta noastră.

Ideea inedită a construirii unei nave spațiale, care să funcționeze ca un laborator mobil, prin intermediul căreia, cei mici să învețe să prețuiască mai bine resursele naturale, mediul și ecologia a început în anul 2011 și a fost finalizată în 2012.

Nava Green Bee a fost construită astfel încât impactul sau asupra mediului să fie minim: toate materialele din care este realizată sunt reciclabile.

Nava spațială este o construcție special amenajată pentru acest proiect și realizată din profile metalice și fibră de sticlă. Are un diametru exterior de 15 metri/9 metri interior. Interiorul construcției este realizat din fibră de sticlă, metal și plexiglas. Nava spațială este dotată cu 3 proiectoare și un ecran de 5 metri/1,5 metri, 10 computere cu touchscreen, echipamente audio-video, climatizare, minilaboratoare și echipamente pentru efectuarea de probe tehnice, mobilier special, etc. Construcția este autorizată și avizată de toate organele de control și disciplină în construcții – respectând normele românești în vigoare.

Pentru ca totul să  redea întocmai experiența dintr-o navă  spațială, aproximativ 150 de oameni au lucrat la navă  (arhitecți, proiectanți, dezvoltatori de softuri, artiști plastici, firme de construcții).

Construcția a fost realizată, astfel încât pierderile și impactul să fie cât mai mici, iar zona din parc în care este amplasată nava să poată să fie ușor refăcută. Resturile de materiale au fost refolosite la maximum, iar la finalizarea navei, materialele rămase puteau să  încapă  într-o dubiță.

După finalizarea proiectului, zona din parc in care este amplasată nava poate să fie ușor refăcuta, chiar și trandafirii de lângă navă au fost protejați de posibilele efecte cauzate de lucrările de construcție.

Nava Green Bee este prima sală multimedia de ecologie dedicată copiilor. Călătoria imaginară îi duce departe în Univers, în galaxii aflate la zeci și sute de ani lumină, într-o misiune de identificare, terraformare și colonizarea de noi planete. În timpul misiunii vor avea de îndeplinit sarcini exacte, vor fi parte activă a echipajului și vor fi puși să găsească soluții pentru a depăși provocările cu care se confruntă.

Ecologia este astfel explicată pe înțelesul lor, iar procesul de educare și de fixare a informațiilor se

realizează simplu prin intermediul acestor jocuri și activități interactive, prin „traducerea” mesajelor educative într-un limbaj și un format adaptat vârstei, tipurilor de comunicare și interacțiune moderne.

Asociația Green Revolution – Ora de ecologie Ora de ecologie
Ora de ecologie

Ora de ecologie este o completarea a proiectului Green Bee, realizat de Asociația Green Revolution în parteneriat cu Kaufland România.

Proiectul își propune să atragă atenția publicului larg, adulți si copii, dar și pe cea a autorităților asupra importanței adoptării unor măsuri legale sau administrative, schimbării mentalității și, nu în ultimul rând, adoptării unui stil de viață care să asigure păstrarea unui aer curat în marile orașe.

Educația ecologica începe sau ar trebui să înceapă din fragedă copilărie și este importantă pentru formarea unei conștiințe ecologice și a unei gândiri ecologice despre natură, din care rezultă o comportare atentă și corectă față de aceasta. În cadrul orelor de ecologie, în funcție de caz, este necesar să se abordeze probleme de ecologie care să contribuie gradat la formarea conștiinței ecologice.

Educația ecologică a lumii contemporane trebuie să fie un proces activ, continuu, prin acțiuni concrete, practice, în toate mediile și să antreneze cât mai mult întreaga societate.

În acest context, am dezvoltat proiectul Green Bee/Ora de ecologie,  care  urmărește explicarea și învățarea noțiunilor de bază despre ecologie pentru elevi, profesori și părinți. Este un proiect interactiv ce folosește cele mai moderne și importante tehnologii, ajungând și la folosirea realității virtuale, astfel încât să „vorbim” pe înțelesul copiilor și să le captăm atenția pentru a ne asigura că informațiile învățate vor fi ulterior folosite în viața de zi cu zi.

Pentru a atrage atenția publicului, am realizat o construcție mobilă, formată din două domuri transparente, în care oferim publicului o experiență senzorială bazată pe o contradicție antagonică. În primul dom, am construit o lume ideală, plină de vegetație, liniștită și relaxantă. În cel de-al doilea dom avem imaginea unui posibil viitor, un viitor în care omul încearcă să reconstruiască o lume distrusă și pierdută.

“Vorbim de două construcții urbane, două domuri transparente, care încearcă să prezinte două lumi viitoare total antagonice. Într-un dom avem lumea relaxată: cu plante, biodiversitate, masaj, informații și muzica de relaxare, pe când în celălalt dom veți vedea lumea în care nu am avut grijă de noi, în care nu am realizat că ecosistemul nu ne este dat pur și simplu. Nu ne permitem luxul să nu respirăm! Tot ceea ne dorim sa facem prin intermediul acestor proiecte este să ajutăm populația să conștientizeze care sunt pericolele dacă nu avem grijă de calitatea aerului”, a declarat Raluca Fișer, președintele Asociației Green Revolution

Cele două domuri se pot vizita de luni până duminică, în intervalul 10:00 – 18:00, iar accesul este gratuit și nu este necesară programare.

Poluare

Industria

Când vorbim despre impactul omului asupra mediului înconjurător, de cele mai multe ori, se face referire la Poluare.

Poluarea este una dintre căile de deteriorare a mediului.

Începând cu primele civilizații urbane, a apărut și intervenția brutală în mediu a omului prin exploatarea nerațională a terenurilor și a alterării mediului înconjurător prin poluanți proveniți din activitatea umană.

Poluant – factorul produs de om sau de fenomene naturale cu acțiune toxică asupra organismelor, care degradează componentele nevii ale mediului, provocând dezechilibre ecologice.

Poluare – fenomenul de apariție a factorilor menționați anterior și de producere a dezechilibrelor ecologice.

Substanțe poluante – corp alcătuit din atomi și din molecule care poluează.

 

Industria

În 2009, fiecare cetățean european a plătit din buzunarul propriu între 200 și 300 de euro pentru aerul poluat din industrie. Factura totală a fost de 169 de miliarde de euro.

Cea mai mare pondere, 63 de miliarde de euro, a fost atribuită emisiilor de dioxid de carbon. Dioxidul de sulf, amoniacul, pulberile în suspensie și oxizii de nitrogen provoacă anual pagube între 38 și 105 miliarde de euro.

Într-un clasament realizat de Agenția Europeană de Mediu (EEA), care analizează impactul de mediu al industriilor naționale, România ocupa locul 6, fiind devansată doar de țări puternic industrializate, precum Germania, Marea Britanie, Franța, Italia. În același clasament, raportând impactul industriilor la beneficii și eficiență, România trece pe locul 2, după Bulgaria. Altfel spus, industria românească poluează mult, dar ineficient.

Industria este responsabilă, în special, pentru emisiile de CO2 și pentru poluarea cu metale grele. Acestea sunt produse în urma tipurilor variate de combustie sau a proceselor tehnologice industriale. Metalele grele poluează aerul, solul și apa, sunt rezistente în timp, se sedimentează și pot fi acumulate în hrană.

În ciuda faptului că, în perioada 2002-2011, poluarea cu metale grele a scăzut în Europa, cu 3% până la 40%, o mare parte a ecosistemului este încă în pericol de a fi contaminată. Ultima estimare a UE arată că 54% din ecosistemele sensibile sunt expuse unor depășiri de concentrații de mercur, iar 12%, celor cu plumb.  

În categoria metalelor grele intră: arsenicul (As), cadmiul (Cd), mercurul (Hg), nichelul (Ni) și plumbul (Pb). La nivel european, există foarte puține stații care monitorizează concentrațiile de metale grele.

Simbol deseuri Depozitarea deșeurilor Citește mai departe
Depozitarea deșeurilor

Depozitarea în gropile de gunoi și incinerarea sunt cele mai întâlnite forme de management al deșeurilor.  În condițiile nerespectării condițiilor legale, depozitarea deșeurilor poate produce cantități importante de metan, CO2 și vapori, și gaze organice. Incinerarea poate duce la apariția unor produse chimice otrăvitoare, precum acidul clorhidric, dioxine, furani și metale grele. Acidul clorhidic contribuie la apariția locală a ploilor acide.

492 de kg/cap de locuitor este producția de deșeuri înregistrată în UE. 37% din deșeurile municipale ajung în gropile de gunoi. Valoarea anuală a deșeurilor trimise în gropile de gunoi este de 5,2 de miliarde de euro.

Surse de poluare a aerului în Europa
Surse de poluare a aerului în Europa

Respiră Adânc » Infografic pentru surse de poluare a aerului în Europa

Agricultură Citește mai departe
Agricultură

Agricultura este una dintre principalele surse de poluare a apei. În mod paradoxal, aceeași activitate care hrănește oamenii de mii de ani s-a transformat într-unul din cei mai mari inamici ai sănătății umane și ai mediului, ca urmare a unor practici intensive și a ignorării efectelor sale negative.

Agricultura intensivă are impact asupra solului, a apei și a atmosferei. Principala sursă de poluare o reprezintă folosirea fertilizatorilor, a azotului reactiv. Cetățenii europeni plătesc între 150 și 740 de euro anual pentru poluarea din agricultură. Costul total al poluării, la nivelul UE,  variază între 70 și 320 de miliarde de euro.

Pierderile de azot înregistrate de agricultura europeană se ridică la 6,5-8 milioane de tone anual. Această cantitate reprezintă 80% din totalul poluării de azot reactiv la nivel european. Pierderile sunt realizate sub formă de amoniac în aer, nitrați în sol și apă și protoxid de azot (gaz cu efect de seră).

Lanțurile de producție animalieră sunt responsabile pentru 79%-88% din emisiile poluante din agricultură. Producția de carne de vită este de 25 de ori mai poluantă decât cea de cereale. Producțiile de carne de porc, cea de pasăre, de ouă și cea de lactate sunt de 3,5 până la 8 ori mai poluante decât producția de cereale.

Aportul de proteine pe cap de locuitor, în UE, este cu 70% mai mare decât ar fi necesar conform recomandărilor OMS. Aportul de grăsimi saturate este cu 42% mai mare decât cel recomandat, iar 80% provin din produse de origine animală.

Reducerea cu 50% a producției și a consumului de carne ar duce la reducerea cu 40% a emisiilor cu azot din agricultura europeană: 29%-43% amoniac, 24%-30% protoxizi de azot, emisii de azot cu 28%-36%. În plus, reducerea importurilor de soia, necesare producției animale, ar scădea cu 75%.

În păduri, depunerile de azot atmosferic au provocat pierderi, de cel puțin 10%, ale diversității plantelor în mai mult de două treimi din Europa.

Știați că Citește mai departe
Știați că

Transportul urban produce 70% din poluanți și 40% din emisiile de gaze cu efect de seră din totalul emisiilor generate de transportul rutier în UE. Costul poluării din traficul rutier este de aproximativ 100 de miliarde de euro anual. Jumătate din acesta, aproximativ 46 miliarde de euro, este produs de transportul de marfă.

Emisiile de CO2, produse de transportul rutier au crescut cu 17,2%, în perioada 1990-2012, și reprezintă a cincea parte din totalul emisiilor de CO2 din UE. 11,8 milioane de autovehicule noi, destinate transportului individual, au fost înregistrate, în 2013, la nivelul Uniunii Europene. Doar 56.000 dintre acestea au fost mașini electrice (25.000) și hibrid (31.000).

Dacă în 2000, emisiile de CO2 produse de un autoturisme erau (în medie) de 172g CO2/km, în 2013 acestea au scăzut la 127gCO2/km. Autoturismele care folosesc combustibili alternativi (bio, GPL) și cele hibride sau cele electrice dețin 2,4% din piața auto europeană. Criza economică a determinat achiziționarea unor mașini de mai mici dimensiuni, cu motoare cu o capacitate mai mică.

În România au fost înmatriculate 57.000 de autoturisme în 2013, în scădere cu 14% față de 2012. Media emisiilor mașinilor nou-înmatriculate în România este de 132,2g CO2/km, cu 2,2 grame peste ținta UE.

Costul transportului rutier de marfă, realizat în special cu camioane echipate cu motoare diesel, este cel mai scump pe kilometru. În România, costul poluării ajunge, conform studiilor europene, la 8 eurocenți/km. Acest cost ne situează pe locul 4 în UE. Costurile mari sunt influențate de densitatea mare a populației și geografia țării (zone muntoase).

Bucureștiul ocupă locul 2 în Europa și este unul dintre orașele care înregistrează cele mai mari costuri de sănătate de pe urma transportului de mare tonaj. Costurile variază între 7 și 12 eurocenți/km.

Ce putem face Citește mai departe
Ce putem face
  • Folosește mijloacele de transport în comun și bicicleta atunci când călătoresti pe distanțe mici
  • Folosește becuri economice
  • Optează pentru produse locale cu amprenta de carbon mai mică
  • Redu carnea din alimentație, căci are o amprenta de carbon mare
  • Folosește baterii reîncarcabile

Aer

Aer Citește mai departe
Aer

Amestecul de gaze care formează straturile inferioare ale atmosferei Pământului reprezintă aerul.

Atmosfera este alcătuită din trei tipuri de gaze: azot, oxigen și argon. La rândul ei, atmosfera se împarte în mai multe părți. Prima este Troposfera, situată la o altitudine cuprinsă între 6-20 de km față de Pământ, după care urmează Stratosfera (50 de km față de sol) și Mezosfera (85 de km față de sol). Ceea ce trece de 100 de km față de linia pământului se numește Ionosferă.

„Dacă ar fi să ne imaginăm pământul sub forma unei cepe, atmosfera noastră nu ar fi mai groasă decât foița de la exteriorul său” – Tim Flannery, Stăpânii Climei

 

 

Respiră Adânc » Poluarea aerului Stratul de ozon
Stratul de ozon

Stratul de ozon este o zonă a stratosferei Pământului și se întinde de la circa 15 km la aproximativ 40 de km altitudine față de pământ. Stratul de ozon are o funcție foarte importantă pentru că ne protejează împotriva excesului de radiații ultraviolete, absorbind circa 97%-99% din acestea.

 

Radiațiile ultraviolete, cunoscute și sub denumirea de raze UV sunt radiații electromagnetice pe care ochiul uman nu le poate percepe. Lumina naturală a soarelui conține și astfel de raze ultraviolete, iar o expunere prelungită a omului la aceste raze îi poate dăuna.

 

Principalul element chimic care intervine în distrugerea stratului de ozon este clorul.

Clorul poate fi eliminat în atmosferă sub formă de CFC (clorofluorocarburi) utilizate ca solvenţi industriali, în refrigeratoare, în sprayuri, şi sub formă de teraclorură de carbon (solvent industrial).

În atmosferă, în condiții normale, cantitatea de ozon este relativ constantă. In ultimele decenii însă, ca urmare a activităților industriale, în atmosferă sunt eliminate gaze care perturbă acest echilibru. Acestea sunt cunoscute sub denumirea de gaze cu efect de seră (GES).

 

 

Gazele cu efect de seră Citește mai departe
Gazele cu efect de seră

1/3 din gazele cu efect de seră provin din arderea combustibililor fosili. Restul provine din arderea biomasei și utilizarea îngrășămintelor pe bază de azot. Biomasa este partea biodegradabilă a resturilor provenite din agricultură, a resturilor animale sau vegetale și este folosită pe post de combustibil.

Cărbunele, petrolul și gazele naturale sunt combustibilii fosili. Prin arderea combustibililor fosili, în atmosferă este eliberat dioxidul de carbon CO2. Cele mai mari poluatoare, și în același timp, cele care produc cele mai mari emisii de CO2 sunt centralele care produc energie electrică prin arderea cărbunelui.

Dioxidul de carbon este cel mai abundent gaz cu efect de seră, însă aceasta joacă un rol vital în protejarea planetei de îngheț.

Vaporii de apă sunt cel mai puternic gaz cu efect de seră și rețin 2/3 din toate gazele cu efect de seră. Totuși, spre deosebire de alte forme de gaze cu efect de seră, vaporii de apă sub formă de nori blochează o parte din radiația soarelui.

Unul dintre efectele gazelor cu efect de seră este că încălzesc apa oceanelor și temperatura atmosferică. Astfel, apa oceanelor devine mai caldă, ceea ce înseamnă că se evapora mai repede.

O comparație prin care biologul australian Tim Flannery explică în ce fel gazele cu efect de seră cresc temperaturile atmosferice este următoarea:

„Gazele cu efect de seră seamănă cu niște ferestre montate pe un tavan. Cu cât sunt mai multe ferestre, cu atât mai multă căldură va fi reținută pe tavan” – Tim Flannery, Stăpânii Climei

Știați că... Citește mai departe
Știați că...
  • Datele Eurostat ne arată că România a înregistrat în 2016 o scădere cu 1,4% a nivelului de emisii de CO2, provenit din arderea combustibililor fosili. Per total, la nivelul întregii Uniuni Europene, emisiile de dioxid de carbon au scăzut cu 0,4%.
  • Distrugerea stratului de ozon poate avea implicaţii importante asupra sănătăţii umane. O subţiere cu 1% a stratului poate avea drept urmare o creştere cu 2% a intensităţii radiaţiei solare ultraviolete ajunsă la suprafaţa solului. Rezultatul poate consta într-o creştere cu 5-7% riscului apariției cancerului de piele.
  • În septembrie 2014, Organizația Națiunilor Unite și Organizația Meteorologică Mondială au publicat un raport cu privire la evoluția stratului de ozon susținând că acesta s-ar putea reface până la jumătatea secolului, urmare a măsurilor adoptate prin Protocolul de la Montreal. Stratul de ozon a scăzut la nivel global în anii ’80 și la începutul anilor ’90, a rămas relativ neschimbat începând din 2000 și și-ar putea reface valorile înregistrate în 1980 înainte de anul 2050.
  • Aerul pe care îl respirăm ne afectează somnul. Într-un studiu publicat recent, câțiva oameni de știință au urmărit pe parcursul a cinci ani nivelurile de poluare din șase orașe din SUA. Ulterior, ei au folosit aceste date pentru a estima care este nivelul de poluare în casele a 1.863 de persoane. Ei au ajuns la concluzia că expunerea la poluare crește cu 60% șansele unui somn agitat.
  • Potrivit unui studiu publicat anul trecut de Organizația Mondială a Sănătății,  în ultimii cinci ani, poluarea atmosferică a crescut cu 8% la nivel global, miliarde de oameni fiind expuși la niveluri de poluare ale aerului peste limitele admise.
  • Englezii sunt primii europeni care au ars cărbunele la scară largă.
  • Arderea unei tome de cărbune antracit generează 3,7 tone de CO2.
Ce putem face Citește mai departe
Ce putem face
  • Când observi o sursă de poluare neobișnuită anunță agenția locală de mediu
  • Implică-te în acțiuni de împădurire
  • Oprește motorul mașinii de fiecare dată când staționezi

Apă

Apă Citește mai departe
Apă

Planeta noastră este acoperită în proporție de 75% de apă. Din acest procent, 97,5% este reprezentat de apă sărată. Doar 2,5% este apă dulce de băut.

Cei mai mari consumatori de apă sunt agricultura și industria.

Respiră Adânc » Poluarea apei Poluarea apei
Poluarea apei

Prin poluarea apei se înțelege diminuarea calităților fizice, chimice și biologice ale acesteia. După ce apa este alterată de activitățile oamenilor sau de procese naturale, în mod direct sau indirect, aceasta nu mai poate fi folosită în mod obișnuit.

După procesul de poluare al apei rezultă apele uzate.

După proveniență apele uzate pot fi împărțite astfel:

  1. ape uzate menajere, în care poluanții sunt: resturi alimentare, dejecții, săpun, detergenți, microorganisme;
  2. ape uzate din zootehnie, în care poluanții sunt: resturi de furaje, dejecții, microorganisme etc.
  3. ape uzate industriale, împărțite în: – ape de răcire (poluantul este căldura), – ape uzate de spălare și transport, – ape provenite din secțiile de producție.
Respiră Adânc » Poluanții apelor Poluanții apelor
Poluanții apelor

Poluarea apelor rezultă în principal din activitatea fabricilor de hârtie și celuloză, a abatoarelor sau din activitatea industriei, cum ar fi industria alimentară, petrochimică sau a maselor plastice.

De asemenea, și aglomerările umane, formate din localități și/sau orașe, sunt poluatori ai apelor.

Administrarea îngrășămintelor chimice în mod abuziv și incorect, provoacă grave fenomene de poluare a apelor subterane și de suprafață.

Pesticidele sunt foarte toxice pentru om, floră și faună. Ele ajung în sursele de apă prin scurgerea apelor din industria pesticidelor, prin transportul de către curenții de aer sau prin spălarea echipamentelor folosite în diferite activități industriale.

Respiră Adânc » Combaterea poluării Cum se combate poluarea apei
Cum se combate poluarea apei

Înainte de a fi evacuate în afluenți naturali sau infiltrate în sol, apele uzate sunt epurate. Procesul presupune tratarea mecanică (se îndepărtează impuritățile cu ajutorul grătarelor, sitelor decantoarelor), chimică sau biologică a apelor uzate.

După ce sunt epurate, apele pot fi valorificate cu succes în agricultură.

Lipsa accesului la apă Citește mai departe
Lipsa accesului la apă

Potrivit UNICEF, la nivel global, aproximativ 663 de milioane de oameni nu au acces la surse adecvate de apă potabilă. De asemenea, 946 de milioane de oameni nu au acces la toaletă;

În plus, peste 800 de milioane de copii sub cinci ani mor în fiecare zi din cauza diareii, cauzate de lipsa accesului la apă și la sistemele sanitare;

La nivel global, femeile și fetele petrec în fiecare zi 200 de milioane de ore pentru a colecta apă;

36 de țări se confruntă în prezent cu niveluri ridicate ale lipsei accesului la apă potabilă, ceea ce înseamnă că cererea de apă depășește cu mult oferta;

Factori precum temperaturile în creștere, creșterea nivelului oceanelor, topirea gheții glaciare, dar și inundațiile și secetele reprezintă factori care înrăutățesc fenomenul;

În România, trei din opt oameni nu au acces la apă potabilă, potrivit Asociației Pro Consumatori (APC). În localitățile din mediul rural se înregistrează sute de cazuri de copii cu boala albastră, afecțiune generată de e intoxicația acută cu nitrați, urmare a preparării hranei cu apă din fântâni nemonitorizate sanitar.

Știați că... Citește mai departe
Știați că...
  • Până în 2040, aproximativ 600 de milioane de copii vor trăi în zone cu acces extrem de limitat la apă, din cauza schimbărilor climatice, potrivit UNICEF.
  • Cercetările arată că 1 hectar de pământ cultivat pune la dispoziția apelor care-l traversează aproximativ 400 kg substanțe solubile pe an.
  • O tonă de gunoi de grajd produce în sol 100 kg humus.
  • Potrivit theworldcounts.com, în fiecare zi pe glob sunt consumate 10 miliarde de tone de apă.
  • Organizația Mondială a Sănătății (OMS) spune că 80% dintre toate bolile din lume au legătură cu apa.
  • Până în 2025, Organizația Națiunilor Unite (ONU) estimează că 30% din populația lumii din 50 de țări se va confrunta cu probleme în găsirea surselor de apă.
  • Pentru a produce un kilogram de ciocolată este nevoie de 24.000 de litri de apă.
  • Pentru fabricarea unei coli de hârtie se consumă 10 litri de apă.
Ce putem face Citește mai departe
Ce putem face
  • Alatură-te unui grup local de mediu care lucrează pentru a curăța apa din zona ta
  • Menține presiunea apei redusă, ori de câte ori o folosești
  • Economisește timp, energie și bani prin spălarea mâinilor cu apă rece
  • Instalează capete de duș cu flux redus
  • Oprește apa în timp ce te speli pe dinți sau pe mâini
  • Fă un duș scurt în loc de o baie lungă
  • Folosește mașina de spălat doar daca ai multe vase murdare
  • Pune rufele la spalat doar când ai strâns o mașina plină

Hrană

Hrană – Risipa de hrană Citește mai departe
Hrană – Risipa de hrană

Risipa alimentară se produce în situația în care alimentele ies din circuitul consumului uman din cauză că se degradează (expiră, sunt alterate) și, prin urmare, sunt distruse. Adică, hrana risipită reprezintă toate alimentele produse pentru a fi consumate și care se risipesc în drumul lor de la producător până în farfuria consumatorului.

Risipa de alimente se produce atât în faza de producție primară (agricultură, silvicultură și pescuit), în faza de procesare (industria prelucrătoare), în procesul de distribuție (comerț), cât și în sectorul de servicii alimentare (hoteluri, restaurante) și în gospodării.

Respiră Adânc » Legea risipei alimentare Legea risipei alimentare
Legea risipei alimentare

Parlamentul României a adoptat anul trecut legea care combate risipa alimentară (legea 851/2015). Legea reglementează ce trebuie să facă comercianții cu produsele aflate pe cale de expirare, pentru a preveni și combate risipa.

Într-o primă fază, ei sunt obligați să prevină risipa de alimente prin educarea furnizorilor și a consumatorilor. Mai departe, produsele rămase pe stoc, care sunt pe cale să expire, vor fi vândute la preț redus.

Într-o ultimă fază, dacă nu reușesc să le vândă, comercianții vor trebui să le doneze unor ONG-uri, care le vor redistribui gratuit către cei cu venituri reduse sau către alte societăți (care le vor folosi pentru a hrăni animalele).

Ministerul Agriculturii trebuia să elaboreze și să publice normele după care se va aplica legea în mai 2017. Normele nu au fost publicate la timp și publicarea lor a fost amânată pentru luna decembrie 2017.

Respiră Adânc » Risipa alimentară în cifre Risipa alimentară în cifre
Risipa alimentară în cifre

O treime din toată mâncarea produsă în lume nu este mâncată niciodată, potrivit Champions 12.3. În plus, mâncarea este aruncată în condițiile în care, în fiecare noapte, aproape un miliard de oameni merg la culcare flămânzi.

Anual, în Uniunea Europeană se aruncă 88 de milioane de tone de mâncare, ceea ce reprezintă 20% din cât se produce. În costuri, risipa înseamnă pierderi de 143 de milioane de euro.

În plus, deșeurile rezultate produc 304 de milioane de tone de dioxid de carbon, adică 6% din totalul emisiilor statelor membre UE, potrivit datelor furnizate de proiectul european Fusions.

România ocupă locul nouă în Uniunea Europeană la risipa alimentară și aruncă anual 2,2 milioane de tone de mâncare.

În 2014, doar gospodăriile au generat circa 1,7 milioane de tone de deșeuri alimentare, potrivit datelor exprimate în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor. Totuși, trebuie menționat că nu există informații despre cantitatea de alimente aruncate în faza de producție primară.

Respiră Adânc » Cum putem evita risipa alimentară Cum putem evita risipa de alimente
Cum putem evita risipa de alimente

Proiectul european FUSIONS a propus mai multe rezolvări ale problemei.

La nivel central:

  • Ghiduri care să informeze școlile și profesorii despre cum să își gestioneze mai bine resursele de hrană. Dacă elevii vor ști mai multe despre risipa alimentară și cum să o combată, informația va ajunge mai departe la părinți, ei devenind mai responsabili față de resursele de mâncare și schimbându-și comportamentul de consum.
  • Stimularea înființării de supermarketuri sociale. Acestea au rolul de a ajuta persoanele defavorizate să își cumpere alimente, care nu mai sunt aspectuoase și sunt pe cale de expirare, la prețuri mai mici;
  • Campanii de educare pentru prevenirea risipei alimentare și încurajarea comercializării alimentelor locale (pe lângă contribuția la economia locală și reducerea risipei de alimente generate în lanțul de producție, se pot elimina astfel și emisiile de dioxid de carbon, generate prin transportul alimentelor dintr-un loc în altul.
  • Impunerea măsurătorilor și raportărilor specifice pentru toți actorii implicați, prin care să se poată evalua cantitatea și evoluția risipei de alimente.

La nivel individual:

  • Planificarea cumpărăturilor și a meniului săptămânal. O listă te va ajuta să știi exact ce trebuie să cumperi și să eviți să cumperi ce nu ai nevoie.
  • Mănâncă înainte să te duci la cumpărături. Astfel tot ce îți va ieși în cale nu ți se va mai părea tentant.
  • Învață să citești eticheta. „A se consuma, de preferință, înainte de” și „expiră la data de” nu înseamnă că alimentele trebuie să fie aruncate la gunoi
  • Obiceiurile de consum se învață în familie. Dacă un copil vede o mamă care aruncă mâncarea, copilul o va arunca la rândul său;
  • Conservarea resturilor de mâncare rămase. Acestea pot fi congelate și mâncate ulterior.
  • Donarea alimentelor.
  • Consumarea fructelor și legumelor produse local.

Știați că... Citește mai departe
Știați că...
  • Pentru fiecare 1$ investit în reducerea risipei alimentare, o companie a economisit 14$, potrivit unui studiu realizat de o asociație internațională. În total, au fost analizate 700 de companii din 17 țări.
  • În Marea Britanie, între 2007 și 2012, s-a derulat un program, la nivel național – Love Food Hate Waste – pentru a reduce risipa alimentară. După cinci ani de la începerea programului, autoritățile au reușit să reducă cu 21% (adică să salveze 1,1 milioane de tone de mâncare) risipa alimentară față de nivelul din 2007. Astfel, pentru fiecare liră investită în reducerea risipei alimentare, consumatorii și autoritățile locale au salvat 250 de lire.
  • Risipa alimentară nu se reduce doar la hrana aruncată. Potrivit FAO, în 2007, pentru a obține alimentele în final aruncate, oamenii au folosit 1,4 miliarde de hectare de pământ, mai mult decât suprafața Canadei și a Indiei la un loc.
  • Mai mult decât atât, pentru a putea folosi pământ arabil, se defrișează anual 9,7 milioane de hectare, care reprezintă 74% din totalul tăierilor.
  • Producția hranei necesită apă. Agricultura folosește 70% din consumul total de apă dulce.
  • Nu în ultimul rând, producția alimentelor e mare consumatoare de energie, de cele mai multe ori obținută din combustibili fosili. Petrolul este folosit de-a lungul procesului: de la fertilizare, plantare, irigare și cules, până la transport, procesare și răcire.
  • Dacă risipa alimentară ar fi o țară, ar fi pe locul al treilea la poluare, după SUA și China. Ar avea 33% din cantitatea totală de emisii.
Ce putem face Citește mai departe
Ce putem face
  • Cumpără produse locale, bio
  • Evită risipa alimentară
  • Cumpără atât cât ai nevoie
  • Pune produsele care se strică mai repede în fața raftului din frigider
  • Cumpără vrac în locul pachetelor individuale
  • Cumpără băuturi în ambalaje reciclabile
  • Încearcă să eviți pe cât posibil să iei alimente cu ambalaje

Pământ

Pământ Citește mai departe
Pământ

Resursele naturale ale pământului sunt compuse atât din zăcămintele de minerale și de minereuri, cât și din totalitatea terenurilor cultivabile, a pădurilor și a apelor. La rândul lor, resursele naturale se împart în două mari categorii: regenerabile și neregenerabile.

Spre exemplu, toate resursele vii sunt regenerabile (păduri, pești), însă rămân regenerabile doar în măsura în care sunt folosite responsabil.

Resursele neregenerabile sunt cele ale scoarței terestre. Acestea pot fi energetice (cărbuni, petrol, gaze naturale) și resurse minerale (minereuri de fier, minereuri neferoase, minereuri nemetalifere).

Respiră Adânc » Supraexploatarea solului Poluarea solului
Poluarea solului

Poluarea solului este cauzată de: pulberile și gazele nocive din aer, de apele reziduale, de deșeurile de natură industrială sau menajeră, dar mai ales de pesticidele și de îngrășămintele chimice folosite în agricultură.

Agricultura modernă utilizează îngrășăminte chimice, care au în componență azot, fosfor și potasiu.

De asemenea, creșterea industrială a porcilor și a păsărilor reprezintă surse serioase de poluare a solurilor.

În România, suprafețe importante de terenuri sunt scoase din folosință agricolă prin acoperirea lor cu diferite deșeuri și reziduuri. Acestea totalizează o cantitate de peste 300 milioane tone și acoperă o suprafață de aproximativ 22 mii hectare.

Omul utilizează pesticidele pentru a distruge un număr restrâns de organisme ce echivalează cu 0,5% din totalul speciilor ce populează biosfera. Descoperirea și diversificarea pesticidelor utilizate astăzi a început în timpul și mai ales după cel de-al Doilea Război Mondial.

Respiră Adânc » Pământ Supraexploatarea solului, pădurilor și a pășunilor
Supraexploatarea solului, pădurilor și a pășunilor

Eroziunea solului este un fenomen care se produce în mod natural. În condițiile în care protecția covorului vegetal e perturbată, eroziunea devine mai intensă decât refacerea și, ca urmare, solul se degradează. Dereglarea acestui echilibru se produce de multe ori prin exploatarea nerațională și supraexploatarea solului.

Refacerea solului este un proces foarte lent. Chiar și în condițiile acoperirii cu vegetație, sunt necesare trei-patru secole pentru formarea unui strat de trei cm de sol.

Funcțiile pădurilor, indiferent de zona geografică, sunt multiple: hidrologică, de protecție a solurilor, climatică, estetică, sanitar-igienică, recreativă. Pădurile influențează clima locală și regională și, în general, o moderează.

Covorul de frunze are capacitatea de a reținte cantități mari de apă, moderând scurgerile de suprafață. În același timp covorul de frunze are funcția de a echilibra alimentarea pânzelor subterane prin apa de infiltrație. În acest fel, solul devine protejat împotriva eroziunii.

Despădurirea pantelor din pădurile ecuatoriale și suprapășunatul din zonele aride și semiaride duce la fenomenul de deșertificare și la eroziunea solului.

Știați că... Citește mai departe
Știați că...
  • Întregul deșert al Saharei, cel mai mare din lume, se datorează supraexploatării (mai ales suprapășunatului). Cercetările arată că, în perioadele preistorice și istorice, în locul  unde se întinde Sahara exista o bogată vegetație de pășuni și păduri, ape abundente și o faună bogată.
  • Extinderea deșertului, din cauze asemănătoare, se produce și astăzi, cu circa 5 km pe an.
  • În 2016, temperatura suprafeței Pământului a fost una record. Creșterea a fost ajutată de fenomenul El Niño. Temperatura anuală de suprafață la nivel mondial a fost 0.42 °C-0.46 °C, peste media înregistrată în perioada 1981-2010, depășind recordul stabilit în 2014.
  • Anual, planeta pierde 15 miliarde de copaci, adică 48 de terenuri de fotbal pe minut.
  • Potrivit Global Footprint Network, până în 8 august 2016 umanitatea a consumat toate resursele pe care planeta ar fi trebuit să le ofere până la sfârșitul anului.
  • Potrivit unui studiu realizat de cercetători australieni, 63% dintre ariile naturale protejate aflate în patrimoniul Unesco s-au degradat începând cu 1993, din cauza extinderii așezărilor umane, a construcției de drumuri și a altor tipuri de infrastructură.
  • WWF-România a obținut acceptarea a 9.200 de hectare de păduri virgine în Catalogul Național al Pădurilor Virgine. Astfel, conservarea acestor ecosisteme unice se va realiza în forma naturală actuală. Suprafața este comparabilă cu cea ocupată de 18.000 de terenuri de fotbal și reprezintă doar o treime din totalul ariilor identificate, cartate și încadrate pentru protejare de către WWF în ultimii ani.
Ce putem face Citește mai departe
Ce putem face
  • Cumpără produse bio pentru care nu se folosesc pesticide
  • Redu cantitatea de deșeuri pe care o produci pentru că o mare parte ajung în gropile neconforme de gunoi
  • Folosește compost în loc de fertilizatori chimici
  • Semnalează către garda de mediu locurile în care vezi deșeuri

Deșeuri

Ce sunt deșeurile Citește mai departe
Ce sunt deșeurile

Resturile de materiale rezultate în urma unui proces tehnologic sau casnic prin care se realizează un anumit produs se numesc deșeuri. Acestea ajung să fie deșeuri tocmai pentru că nu mai pot fi valorificate direct în realizarea produsului respectiv.

Respiră Adânc » Tipuri de deșeuri Tipuri de deșeuri
Tipuri de deșeuri

Deșeurile pot fi:

  • După formă: solide, lichide, gazoase, precum și cu proprietăți speciale (de exemplu, radioactive). În cazul acestora este nevoie de metode de tratare specifice.
  • După proveniență: deșeuri menajere (cele provenite din gospodării sau locuințe), deșeuri alimentare (orice produs alimentar scos din lanțul de aprovizionare cu alimente), deșeuri medicale (provenite din spitale, policlinici etc.), deșeuri municipale (toate tipurile de deșeuri generate într-un oraș de gospodării, firme și instituții), deșeuri agricole (rezultate din activitatea agro-industrială), deșeuri din construcții (provenite din demolări, din reparații sau rămase în urma construcțiilor noi), deșeuri de grădină (frunze și pământ, provenite din grădini, parcuri sau spații verzi).
  • După posibilitățile de refolosire: deșeuri din sticlă, metal, plastic, hârtie, textil, lemn, plută, deșeuri provenite din echipamente electrice și electronice.

Fiecare dintre deșeuri provin din activități economice, menajere și de consum. De reținut este că majoritatea activităților umane reprezintă și surse de producere a deșeurilor.

Managementul deșeurilor
Managementul deșeurilor

Acțiunea prin care oamenii gestionează deșeurile mai este cunoscută și sub denumirea de management al deșeurilor. Acțiunea presupune colectarea, transportul, tratarea, reciclarea și depozitarea deșeurilor la groapa de gunoi. Economisirea de resurse naturale prin reutilizarea părților recuperabile reprezintă un scop în gestionarea deșeurilor.

Obiective în managementul deșeurilor:

  • recuperarea și reciclarea meterialelor; astfel, se asigură reducerea contităților de deșeuri care urmează să fie depozitate la groapa de gunoi;
  • pentru că nu toate deșeurile pot fi recuperate prin reciclare, cele rămase se tratează prin procedee precum compostarea (compost, realizat din resturi alimentare, folosit în agricultură) sau incinerare (ardere în stații de incinerare);
  • îmbunătățirea generală a calității mediului urban și a igienei publice.

Cât de multe deșeuri producem

Potrivit datelor furnizate de Eurostat, în anul 2014, la nivel național, fiecare român generat 249 de kg de deșeuri municipale. Pentru a avea un termen de comparație, în medie, un locuitor dintr-un oraș european a generat 474 de kg de deșeuri în 2014. Față de media europeană, România se află la jumătate.

În același an, au fost generate în total 4.960.000 de tone de deșeuri municipale. Adică, cât să umple la capacitate maximă aproximativ 207.000 de camioane de gunoi.

Respiră Adânc » Reciclare și colectare Reciclarea și colectarea deșeurilor
Reciclarea și colectarea deșeurilor

În România, colectarea separată a deșeurilor reciclabile se realizează pe trei fracții:

  • hârtie și carton (cutii de carton, coli de hârtie, pungi de hârtie);
  • plastic și metal (recipiente de plastic pentru băuturi – PET-uri, ambalajele produselor alimentare, cosmetice și ale detergenților, pungi de plastic -spălate în prealabil, conserve, doze de aluminiu, spray-uri alimentare și cosmetice, cutii de lapte și suc);
  • sticlă (recipiente din sticla provenite de la băuturi și produse alimentare, precum și de la băuturile alcoolice, borcane).

În plus, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, din totalul de deșeuri municipale generate în 2014 (4.960.000 de tone), s-a reciclat 13,07%.

Atât producătorii, cât și vânzătorii de echipamente electrice și electronice (DEEE-uri) sunt obligați prin lege să recicleze deșeurile electrice puse pe piață.

Prin OUG nr. 5/2015, în perioada 2017 – 2020, la nivel național trebuie colectate 45% din cantitatea totală de DEEE-uri introduse pe piață.

Acești producători pot să recicleze produsele electrice și electronice fie la nivel individual, prin forțe proprii, fie prin transferarea responsabilității, pe baza unui contract, către o organizație de transfer de responsabilitate (OTR).

 

Produse greu de reciclat

  • Pentru reciclatori, pungile de plastic sunt greu de valorificat. Tocmai din cauză că sunt ușoare și plutesc, acestea se prind de mecanismele mașinăriilor și la înfundă, deteriorându-le.
  • Cutiile de suc și lapte conțin trei tipuri de materiale diferite: carton, plastic și aluminiu. Amestecul de materiale cu proprietăți diferite este motivul pentru care sunt greu de reciclat.
  • Recipientele de unică folosință în care este ambalată de obicei mâncarea livrată la domiciliu. Aceste recipiente sunt confecționate din polistiren expandat, material care este greu de reciclat.
  • Capsulele și paharele pentru cafea de unică folosință conțin de asemenea mai multe tipuri de materiale, care le fac greu de reciclat. Capsulele de cafea conțin plastic și aluminiu, în timp ce paharele de unică folosință pentru cafea au plastic și carton.
  • Periuțele de dinți – anual, în toată lumea sunt aruncate 4,7 miliarde de periuțe de dinți. Aceste obiecte de igienă personală sunt de asemenea greu de reciclat. Însă, există mai multe variante de periuțe confecționate din bambus, material biodegradabil, care sunt comercializate și în România.
  • Scutecele – de cele mai multe ori, scutecele conțin mai multe tipuri de plastic și deșeuri organice. Practic, combinația le face imposibil de reciclat.

Știați că... Citește mai departe
Știați că...

ALUMINIU

  • Pentru a se descompune, aluminiului îi trebuiesc 400 de ani. Energia economisită prin reciclarea unei singure cutii de aluminiu ajunge pentru funcționarea unui televizor timp de trei ore;
  • Reciclând aluminul se reduce poluarea aerului cu 95%;
  • Pentru a produce aluminiu din aluminiu reciclat se folosește cu 90% mai puțină energie.

 

HÂRTIE

  • Pentru fabricarea unei tone de hârtie, se folosesc între 2 și 3,5 tone de copaci, adică sunt tăiați 20 de copaci.
  • Prin reciclarea unei tone de hârtie, sunt salvați 17 copaci.
  • Prin reciclarea unei tone de hârtie se economisesc 30.000 l apă și se folosește între 28 și 80 % mai puțină energie electrică față de fabricarea hârtiei obișnuite.
  • De asemenea, prin reciclarea unei tone de hârtie se reduce poluarea aerului cu 95%.
  • 40% din deșeurile aruncate de oameni anual sunt reprezentate numai de hârtie.
  • Din 100 de tone de hârtie colectată se pot replanta 30 ha de pădure.

 

PLASTIC

  • În luna mai 2017, o delegație formată din oameni de știință a descoperit mai mult de 37 de milioane de bucăți de plastic pe o insulă nelocuită. Este vorba despre Insula Henderson, care face parte din Insulele Pitcairn din Oceanul Pacific, care este un teritoriu britanic și se află la 5.000 de km de cea mai apropiată formă de civilizație.
  • Potrivit Word Economic Forum, în fiecare an, în oceane ajung 8 milioane de tone de plastic. În plus, potrivit unei estimări dintr-un raport realizat de Fundația Ellen Mc`Arthur și Word Economic Forum, în prezent oceanele lumii conțin 150 de milioane de tone de plastic.
  • Potrivit Statistia.com, aproximativ 322 de milioane de tone de plastic au fost produse la nivel global în anul 2015.
  • Plasticul a luat naștere din nevoia de a înlocui fildeșul. În secolul XIX, industria folosea peste 450 de tone de fildeș anual, afectând grav populația de elefanți. Odată cu evoluția tehnologică, plasticul a devenit ușor de produs și foarte ieftin, ceea ce a făcut să fie adoptat pe scară largă.

 

DEEE-uri

  • Institutul pentru Politici Publice a realizat în 2016 un sondaj. Potrivit acestuia, doar 19% dintre producătorii de echipamente electrice și electronice își cunoșteau obligațiile de colectare a deșeurilor generate. Din 1.500 de producători contactați, au răspuns 447 de producători.
Ce putem face Citește mai departe
Ce putem face
  • Colecteaza selectiv deseurile
  • Nu arunca uleiul uzat in chiuveta
  • Alege ulei de gatit ambalat in sticla
  • Foloseste compostul, o modalitate foarte buna de a reduce cantitatea de deșeuri
  • Cumpara obiecte realizate din materiale reciclate
  • Instaleaza un sistem de curatare a apei la chiuveta, pentru a evita cumpararea pet-urilor
  • Preda electronice vechi unui colector autorizat

Transport

Transportul urban Citește mai departe
Transportul urban

Transportul urban produce 70% din poluanți și 40% din emisiile de gaze cu efect de seră din totalul emisiilor generate de transportul rutier în UE.

Din punct de vedere al traficului, cele mai aglomerate cinci orașe din lume sunt Mexico City (66%), Bangkok (61%), Jakarta (58%), Chongqing (52%) și București (50%). La nivel global, rata de congestie a traficului a crescut cu 13% din 2008 până în prezent.

Costul transportului rutier de marfă, realizat în special cu camioane echipate cu motoare diesel, este cel mai scump pe kilometru.

În România, costul poluării ajunge, conform studiilor europene, la 8 eurocenți/km. Acest cost ne situează pe locul 4 în UE. Costurile mari sunt influențate de densitatea mare a populației și de geografia țării (zone muntoase).

Bucureștiul ocupă locul 2 în Europa și este unul dintre orașele care înregistrează cele mai mari costuri de sănătate de pe urma transportului de mare tonaj. Costurile variază între 7 și 12 eurocenți/km

Bucuresti – În topul orașelor poluate Bucureștiul, în topul celor mai poluate orașe din lume
Bucureștiul, în topul celor mai poluate orașe din lume

Bucureștiul este cel mai congestionat oraș din Europa și al cincilea cel mai aglomerat oraș din lume, în ceea ce privește condițiile de trafic. Între intervalele orare aglomerate, bucureștenii petrec cu 50% mai mult timp în mașini decât în condițiile normale de trafic. Capitala a înregistrat o creștere cu 7% a timpului petrecut în mașini față de anul trecut.

În primul trimestru al anului, înmatricularea mașinilor second-hand, deci cele care poluează mai mult, a crescut. În primele trei luni din 2017, au fost înmatriculate circa 128.000 de mașini, adică 43% din volumul înregistrat pe întreg anul 2016, potrivit informațiilor Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).

Creșterea acestui sector s-a produs din cauza eliminării timbrului de mediu. Această taxă a fost eliminată în februarie 2017 și presupunea ca fiecare proprietar de mașină să plătească în funcție de nivelul de poluare al mașinii, stabilit după data primei înmatriculări.

Transport – Ce putem face Mijloace de transport alternativ
Mijloace de transport alternativ

Aproape toate orașele importante ale lumii fac eforturi pentru a găsi metode alternative pentru transport.

Unele dintre cele mai la îndemână metode alternative sunt mersul pe jos și alergatul. Dacă poți să mergi la magazin pe jos în loc să mergi cu mașina, îți vei lua și porția de mișcare zilnică pe lângă faptul că nu vei pierde timpul în trafic și că nu vei mai petrece timp căutând loc de parcare.

Un ritm de mers normal asigură arderea a 85 de calorii pentru fiecare 1,5 kilometri parcurși.

 

Biciclete

În fiecare an, cetățenii europeni pedalează aproximativ 134 de miliarde de kilometri. Renunțând să folosească mașina pe aceste distanțe, ei evită emiterea în atmosferă a 15 miliarde de kilograme de dioxid de carbon anual. Ținând cont de faptul că o tonă de gaze cu efect de seră produce pagube directe în valoare 150 de euro, experții estimează economii de peste 2,2 miliarde de euro doar prin simpla reducere a emisiilor.

 

Biciclete electrice

Mersul pe distanțe lungi cu bicicleta nu este o plăcere pentru toată lumea pentru că poate deveni la un moment dat obositor. Pentru aceste persoane există însă bicicletele electrice care arată ca cele obișnuite. Însă, acestea au un motor electric și un acumulator Li-Ion, prin care se încarcă bateria. În general, bicicletele electrice circulă cu o viteză maximă de 20-25 de kilometri și o încărcare completă asigură parcurgerea a 25 de kilometri.

 

Scuterul

În cazul acestui mijloc de transport este nevoie de mai puține resurse pentru a fi construit decât ar necesita fabricarea unei mașini. Totodată, costurile pentru întreținerea acestuia sunt mai mici. De asemenea, și amprenta de carbon asupra mediului este mai mică.

 

Segway

Primul mijloc de transport (biciclu electric) cu zero-emisii a fost lansat pentru prima dată în 2001 de către Dean Kamen. Viteza maximă pe care o poate atinge un segway este 20 de kilometri pe oră. Cu o singură încărcare a bateriei poți parcurge 24-32 de kilometri.

Mijloace de transport alternativ Cât de important este mersul pe bicicletă
Cât de important este mersul pe bicicletă

Dacă luăm în calcul faptul că emisiile CO2 accelerează schimbările climatice, beneficiile folosirii bicicletei sunt cu mult mai mari. Potrivit unui raport realizat de Federației Europeană a Ciclismului, evitarea daunelor care ar fi provocate de încălzirea globală cauzată de emiterea a 15 miliarde de kilograme de dioxid de carbon aduce economii de până la 10 miliarde de euro.

La acestea, se adaugă economii realizate prin evitarea poluării aerului (426 de milioane de euro), prin evitarea poluării fonice (300 de milioane de euro) și prin evitarea folosirii resurselor necesare construirii infrastructurii rutiere (500 de milioane de euro).

Pentru că ciclismul îmbunătățește funcționarea creierului, se evită irosirea a 30 de miliarde de euro. Aici se adaugă și beneficiile încurajării mișcării în rândurile copiilor (estimată la 20 de miliarde de euro), ale evitării accidentelor rutiere (773 de milioane de euro) și ale reducerii absenteismului de la locul de muncă, din cauza bolilor (4,5 miliarde de euro).

Asociația Green Revolution, ONG ce susține reducerea poluării în marile orașe, a impactului pe care activitățile umane îl au asupra mediului, cât și creșterea calității vieții locuitorilor în marile aglomerări urbane, încurajează folosirea bicicletei ca mijloc de transport alternative prin majoritatea proiectelor sale.

Iată doar câteva dintre acestea:

I’Velo Urban: I’Velo Urban este primul serviciu automatizat de bike-sharing din București. După ce ți-ai făcut abonament, iei bicicleta de la Universitate și o lași în Victoriei, Romană sau în oricare altă stație automatizată I’Velo.

I’Velo Relax:  Dacă îți plac plimbările mai lungi, în oraș sau în parc, I’Velo Relax este pentru tine. Poți închiria o bicicletă pentru o oră sau, de ce nu, pentru toată ziua.

studentObike: proiect național de bike-sharing gratuit pentru studenți cu centre în București, Iași și Timișoara.

Bike2Work: încurajează angajații să adopte bicicleta ca mijloc de transport alternativ în detrimentul automobilului, precum și atragerea companiilor în categoria – Cycle Friendly employer și certificarea acestora conform standardelor UE.

Mai multe detalii despre proiectele Green Revolution găsiți pe www.greenrevolution.ro  și www.ivelo.ro

Știați că Citește mai departe
Știați că
  • Copiii sunt mai vulnerabili decât adulții la poluarea din trafic pentru că particulele toxice din aer le pot afecta dezvoltarea plămânilor și, pe viitor, le pot produce boli precum astmul sau alte afecțiuni respiratorii.
  • Dacă pietonii optează pentru ocolirea străzilor principale, intens circulate, expunerea la poluare se reduce la jumătate. Studiul a fost făcut pe condițiile de trafic din Londra.
  • Dacă mergi pe jos sau cu bicicleta vei inhala mai puține emisii toxice decât dacă te vei deplasa cu mașina și vei petrece mai multe ore blocat în trafic.
  • Pentru a absorbi poluarea din marile orașe, specialiștii spun că mai potrivite sunt gardurile vii, plantate la marginea trotuarelor. Motivul este că acestea sunt mai aproape de nivelul la care se află țevile de eșapament ale mașinilor și absorb particulele toxice înainte ca acestea să se disperseze în aer.
  • Străzile cu piste de biciclete separate sunt cu 89% mai sigure decât cele fără infrastructură sau decât cele care au doar delimitare vizuală.
  • În comparație cu țările europene, SUA înregistrează un număr mai mare de bicicliști răniți sau decedați în accidente rutiere.
  • O infrastructură de biciclete mai extinsă și mai bună va încuraja cetățenii să folosească bicicleta ca mijloc de transport. Astfel, cheltuielile cu aspecte ce țin de sănătate, calitatea aerului și situația traficului se vor diminua.
  • Federația Europeană a Ciclismului a spus că, la nivelul UE, valoarea economică anuală a beneficiilor generate de ciclism este de 513 miliarde de euro.
  • Folosirea bicicletei are beneficii asupra sectorului economic, a celui energetic, asupra industriei tehnologice, managementului timpului și a spațiului, politicilor sociale și diversității culturale.
  • Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, prin folosirea bicicletei, se previne moartea a 860 de cetățeni europeni anual. Evitarea deceselor înseamnă economii de peste 96 de miliarde de euro.
  • Atunci când folosesc biciclete, cetățenii eliberează străzile și spațiul public de mașini: o bicicletă are nevoie de doar 5% din spațiul folosit de o mașină în timpul deplasării și de numai 10% atunci când este parcată. Astfel, se creează un mediu mai propice locuirii și petrecerii timpului în spațiul public.
  • Dacă cetățenii ar renunța la mașini, ar economisi combustibil în valoare de aproape 3 miliarde de euro. La această sumă, se adaugă economia de resurse: pentru o bicicletă se consumă doar 2% din cantitatea de componente necesare pentru producția unei mașini.
Ce putem face Citește mai departe
Ce putem face
Înapoi Înainte